miercuri, 1 iulie 2009

Aparent Evident - Episodul 8

Cu Rica deja mort, YO se chinuia sa descifreze cheia labirintului. Nu intelega cine l-ar fi omorat, pentru ca era sigura ca toti vroiau informatiile lui, iar el, nu avea sa-l tradeze pe 1Q. Erau prieteni de prea mult timp. Chiar si asa, daca il tradase, ea ar fi aflat, iar Rica ar fi murit din cauza unui glonte semnat YO.

Cu o mie de ganduri in cap si zeci de foi pe masa, YO se apleca din ce in ce mai tare spre birou. Era ceva acolo intr-un colt de foiae... ceva mai ingrosat. Ceva ce ieri parca nici nu observase. Scoase lupa si se uita atent. Era un text: "Uite-te in spate". In spate ? Hahaha mortu asta avea simtul umorului... ce dracu ?

- Serios, uite-te in spate! se auzi o voce groasa.
Yo tresari puse mana pe pistol, ochi barbatul si il intreba disperata:
- Cine esti ? Cum ai intrat aici ? Vrei sa mori si nu stii cum ?
- Buna. Domnul G imi zice. Ai putea sa lasi jos pistolul ala inutil. Il caut pe 1Q, am auzit ca tu esti prietena lui.
- IUBITA! Iubita lui... Da... Nepoliticos sa intri asa peste mine. De ce nu m-au anuntat garzile, cum de te-au lasat sa intri ?
- A pai... am crezut ca ei sunt testul de dexteritate de la intrare... din moment ce l-am trecut... sunt morti....
- Ce? Tu vorbesti serios ? Yo scoase din nou pistolul si fara sa clipeasca apasa pe tragaci in directia Domnului G....
- Ti-am spus ca e inutil pistolul tau, cel putin fara incarcator... Acum spune-mi unde e 1Q !
- Nu ! N-am incredere in tine. Ce vrei cu adevarat de la mine, de la el ?
- Vreau sa-l ucid. Si daca tot nu-mi spui nimic util am sa te ucid si pe tine. Asa am facut si cu prostul ala de Rica, ah, ce m-a suparat... tradatorul !!!
- Rica nu stia nimic. I-am intins o capcana ca sa-i testez fidelitatea!
- Se pare ca 1Q nu mai are prieteni reali. Cu atat mai usor...

Doua gloante si fata cazu pe podea. Din cap, rauri de sange curgeau pe covor. Domnul G lua foile albastre apoi arunca in scarba un chibrit in casa. Mirosul de benzina isi gasea acum rostul. Totul lua foc atat de repede... Domnul G se uita la casa arzanda cu o sticla de Wisky intr-o mana si o tigara in cealalta... "Eh, la treaba!"

marți, 2 iunie 2009

Aparent Evident - Episodul 7

- Buna Rica. Din partea lui 1Q te sun, a zis ca-i datorezi un favor mare. Acum, el are nevoie de ajutorul tau. Mi-a zis ca esti cel mai bun!
- Asa se zice. Cum ne intalnim ?
- In fata casei tale e un Audi alb, chiar acum. Urca in el fara sa zici nimic. Vei fi adus la mine de indata.
- Ma schimb si cobor.
- Te astept

*.*

- Yo ma numesc. Sunt partenera lui 1Q. Incantata sa te cunosc
- Jim. Vechi prieten cu 1Q. Ii datorez multe. Pana si viata.
- Sa trecem la afaceri. Am schemele labirintului subteran al Palatului. Partea proasta e ca acesta incepe de undeva de prin Copou, iar eu nu am foile alea. Partea buna e ca 1Q se ocupa deja de gasirea drumului corect pana la 750m de Palat. De aici, noi am vrea ca tu sa dezlegi solutia, pe foile astea.
- Da-mi sa vad!
- Inainte de toate zi-mi pretul.
- Nu am nevoie de bani. Lucrez pe datorie, datoria care o am fata de el.
- Acum faci afaceri cu MINE, iar eu prefer sa platesc.
- Prima-i promotionala, ca sa legam o prietenie de durata, daca asa se pune problema. Credeam ca suntem deja prieteni.
- Suntem. Asta si vroiam sa aud. Foile sunt alea... (arata spre 6 foi albastre) imprastiate pe birou.
- Buun.

*.*

- Imi pare rau, dar cred ca solutia acestui labirint n-o voi putea gasi decat dupa ce imi aduc niste materiale suplimentare. Si asta nu se poate mai devreme de maine...
Fata il privi cu intelegere.
- Sigur, voi trimite o masina dupa tine maine. Iti multumesc.

*.*

In seara aceea Rica parea sa aiba mai multi prieteni ca niciodata. Masini veneau si plecau de la casa lui de parca ar fi fost aniversarea vreunui membru al familiei. Limuzine sofisticate si masini mari, de teren, blocau cu randul intrarile in casa lui. Diversi oameni in costume negre si cu ochelari de soare stateau de straja la usa lui Rica. La un moment dat, dupa ce ultimii "invitati" au disparut, criptologul isi lua un pahar mare de suc si aprinse o tigara afara, in curte. Un singur foc de arma se auzi si barbatului ii cazu tigara in paharul cu suc, iar el se desprinse de pahar si cazu in piscina. Asemeni unui amurg, apa din piscina se inrosi treptat, pana cand intunericul o cuprinse de tot...

marți, 26 mai 2009

O seara la birt - pilot

La noi in sat sunt multi oameni vrednici. Cel putin asa mi-a zis tata odata, cand eram mic. Zice... "Tu sa asculti de batranii nostri, ca-s oameni care-au trait multe. Sa bagi la cap, ca eu pe tine vreu sa te trimit departe... sa fii un om mare, la viata ta!" Eu n-am stiu ce si cum atunci, ca eram PREA mic. Intre doua treburi din ograda, mai ieseam in poiata cu ficiorii ceilalti, ca altceva nu era de facut la noi in sat. Ai mai mari se duceau la birt si stateau acolo pana li se serpuia poteca spre casa. Mie nu mi-a placut niciodata bautura. Si nici nu ma vedeam stand cu ei acolo la masa.
La 16 ani m-a dus totusi tata sa beau. A zis ca asta va fi prima mea betie. Eram incantat ca intru "in rand cu lumea", da` v-am mai spus ca nu-mi place sa beau, asa ca n-am avut "frana". Dupa niscaiva paharele, am dat de gustul bun. Si i-am dat cu tuica pana cand mi-a zis tata: "Baa! Sunt mandru de tine! Ai baut cu un pahar mai mult ca mine, si eu is varza! Hai acasa..." Acasa era un termen cam usor de incurcat cu sant. Noi acolo am ajuns: tata si fiu... Eu eram in fata portii lui Nea Ilie, tata statea lungit sub nucul lui Nea` Costel.
M-am trezit greu, parca dupa mai multe zile. De fapt, abia se urcase soarele pe cer ca eu deschisesem ochii. Dar imi era deosebit de greu sa deslusesc ce se intampla. De amintit nu-mi aminteam nimic, iar de vazut, totul era in ceata. Cand am inceput sa disting forme si persoane l-am vazut pe tata alb la fata stand deasupra mea, rugandu-ma sa nu fi patit ceva. Am incercat sa-mi ridic capul dar e asa de greu incat incercarea mea s-a terminat prin a mi se ridica fundul. Tata, cand a vazut ca misc, a inceput sa urle de bucurie "E viu! E din neamul Ivanestilor ba!!!". Apoi m-a apucat tacticos de-o toarta si ma tarat pana acasa. Am stat in pat 2 zile, golindu-mi permanent matele de tot ce bagam in ele, ca sa le curat. Apoi mi-am jurat ca nu mai calc inca 16 ani la birt...

vineri, 1 mai 2009

Aparent Evident - Episodul 6

02:00 fix. Se face schimbul la gardienii din Gradina Botanica. Eu, pitit intr-un colt, alaturi de Keo, lacatusul. Keo avea ca sarcina pentru seara asta sa deschida un lacat mai batran decat noi doi la un loc. Si asta, in timp record. Schimbul de ture dura maxim 15 minute, timp in care Keo trebuia sa deschida lacatul tunelului, eu trebuia sa intru, iar el trebuia sa inchida in urma mea si sa dispara nevazut. Pentru orice eventualitate, aveam un om pregatit sa intrerupa alimentarea cu electricitate a Gradinii in orice moment. Sigur, asta ar fi dat de banuit si cu siguranta s-ar fi facut investigatii, dar decat sa ne mai aresteze un om...

Pe Edi nu l-au mai putut scoate. L-au infundat exact asa cum au vrut ei: mita. Cativa ani buni, omul care avea un rol atat de important, urma sa stea inchis. Mai trist decat atat, Palasul continua sa faca sapaturi parca mai repede ca niciodata. Se pare ca exista cineva si mai sus decat credeam care stie despre ce e vorba. Cursa abia a inceput. Am pierdut un om, dar nu intreaga batalie.

*.*

Cu intratul n-am avut probleme. Nici nu ma asteptam, pentru ca lucrez numai cu profesionisti. Acum sa dau de stire:
"Am intrat. Pe aici nu miroase bine nici la propriu nici la figurat. In fata mea e un adevarat labirint dar care incepe la o adancime impresionabila. Daca intru in labirint, nu mai am nicio posibilitate de a comunica la suprafata, asa ca ar fi bine sa ai o solutie de care sa ma agat. Tunelul initial se despica in 7, eu ce-ar trebui sa fac? 1Q"

Am primit raspuns imediat: "Va trebui sa le cotrobai pe fiecare in parte, planurile pe care le am se refera strict la ce ai sa gasesti cand ajungi in apropiere. Lipseste partea de inceput, acolo unde esti tu. Foloseste metoda clasica a funiei, atunci cand o sa am solutia completa, am sa vin personal dupa tine... Sper sa nu-mi faci vreo surpriza neplacuta... YO".

"Surpriza neplacuta"? Da` doar nu crede ca ma avant spre moarte. Tunelul asta e parasit de sute de ani, ce pericole mai mari decat un sobolan furios si doi serpi ar putea sa ascunda ? Bun ... ia sa le pun bulinutze si sa incep... de la stanga la dreapta. Doamne-Ajuta! AH! Stai un pic, eu nu cred in Dumnezeu... la munca baaa!

"Dragule, nu ne ramane decat sa impartim munca astfel: tu incearca sa vezi unde duce primul tunel, iar eu incerc sa dezleg misterul celorlaltor 6 cu ajutorul lui Rica... Bafta"

Imi iau inima in dinti si pornesc prin bifurcatia cea mai din stanga. Era un soi de marcaj la intrare,

duminică, 5 aprilie 2009

Aparent evident - Episodul 5

- Alo, Edi ?
- Nu, Comisar sef, George Darius la telefon. Imi pare rau sa va anunt ca Dl. Eduard Hortin a fost retinut de Politie, iar telefonul sau va fi indisponibil de acum inainte.
- Cum adica retinut ? Arestat? De ce !?
- Da, arestat. Este acuzat de coruptie. Il gasiti maine, la DNA.
- Nu maine. Intamplator sunt avocatul lui si sunt curios cand aveati de gand sa ma anuntati si pe mine! In 5 minute sunt in biroul lui. Va amintesc ca trebuie sa asteptati sosirea mea inainte sa mergeti cu Dl. Eduard la sectia de Politie.
- Sigur, va asteptam. Cu asta am rezolvat si telefonul la care avea dreptul clientul Dv.
- Ne vedem, vorbim, rezolvam. Cu legea in mana!
- Asa sa fie...

*.*

- Sa-l trimita cineva pe Adrian la Edi, l-au arestat. L-au prins cu Palasul. Ahhh si chiar inainte sa-l opreasca. Aveam nevoie de avansul ala ca de aer...

- Ma duc acum la el... de scos il scot, da` nu mai devreme de o luna. Doar stii procedurile. (Adrian face un gest scarbit de parca ar arunca in jur cu noroi).

*.*

Intre timp, Yo se chinuia cu hartiile albastre luate de la Decan. De ore bune statea inchisa in biroul ei, invartind foile cu pricina pe toate partile:

- Nu`mi iese nimic 1Q ! Care-i dezlegarea, nu stiu ...
- Stiu pe cine putem intreba...
- In niciun caz! NU!
- E cel mai bun, iar noi nu prea avem timp de incercari.
- Daca nu termin pana cand tu intri in tunel, il chem. Dar daca termin, ar fi bine sa te misti repede! N-avem decat 3 luni si acolo nu stii ce gasesti.
- Corectie, n-avem nimic. Edi e legat, arestat, iar noi nici nu stim de unde sa incepem, halal profesionisti.
- Arestat ?! Draaaci !!! Deci, sa ne calmam: inceputul e clar, fa-ti bagajelul si astept sa ma suni din tunelul din botanica... poate daca ai sa pleci naibii de aici o sa-mi pice si mie fisa !!!
- Ah, dragostea mea... imi placi cand esti nervoasa.

Ma saruta scurt si ies. Dupa ce inchid usa ma sterg scurt la gura si scuip. Nu suportam latura ei afectiva, eu n-o percepeam asa...

luni, 30 martie 2009

Aparent Evident - Episodul 4

Pe Yo o cunosteam de vreun an si jumatate. Ne-am intalnit intr-o vagauna uitata de lume de prin Pascani. Amandoi am pus mana pe aceeasi statueta in acelasi timp, doar ca eu avusesem timp sa-mi scot si pistolul. Am vazut cat e de frumoasa, iar ochii ii luceau de uimire: cineva era cu un pas inaintea ei.

- Buna. Eu sunt 1Q.
- Salut, eu sunt Yo... imi raspunde ea cu un zambet oarecum prostesc. In fond, in ciuda gestului meu amical, inca mai aveam un pistol indreptat spre sanul ei.
- Banuiesc ca te-ai prins ca statueta e a mea ... ?
- Pe asta ti-o cedez, e din partea casei...

Nu stiu cum, dar ma amuzase replica ei. Avea o oarecare diplomatie curajoasa in ea, ceva era nefiresc. Imi placea stilul ei, avea calitatile perfecte ale unei partenere, dar cine era ?

- Uite, ca sa nu fie cu suparare, maine in London Pub, la 12. Fara oameni, fara arme, doar noi. Sunt curios sa aflu cine e femeia care aproape m-a depasit.
- Poate nu de data asta, dar daca tot ma lasi sa plec, data viitoare am sa ti-o iau inainte... Pe curand!

... si pleaca ...

A doua zi ne-am intalnit ca doi oameni obisnuiti, sa bem ceva. Am vorbit multe, i-am povestit cum aveam un client pentru statueta care mi-a dat 100 000. M-a facut prost. A spus ca ea avea pe altcineva care oferea dublu. Mi-a povestit de tatal ei, seful fostei Securitati si actualul sef din spatele SRI. Mi-a spus ca dispune de oameni si de bani, ca e vorba doar de pasiune. Vorbeam amandoi cu o incredere uimitoare unul in celalalt, pana cand ea mi-a marturisit:

- Imi place de tine !
- Multumesc, m-am antrenat ani buni
- Nu, nu... in general.
- Stii, (mint eu cu o disimulare demna de Moromete), cred ca ar trebui sa ne apropiem mai mult. As vrea sa lucram impreuna, as vrea sa petrecem tot timpul impreuna, dar ar fi o conditie...
- Doar una ? Iti permit:
- Nu-mi pune intrebari. Nu le mai suport...
- OK, asa va ramane... dar trebuie sa-mi dai macar 3 raspunsuri, acum, la inceput.
- 3 intrebari... nimic in plus....

  1. Vei avea grija de mine ?
  2. Vom imparti totul la doi ?
  3. Exista cineva de care-ti pasa ?
  1. Da, tot timpul colaborarii noastre!
  2. Cu siguranta va fi 50-50.
  3. Pana acum nu exista, de acum esti doar tu...
De atunci suntem doar eu si ea, iar ea, imi datoreaza viata ei...

miercuri, 18 martie 2009

Aparent evident - Episodul 3

- Nea Ochila, ai vazut pe cineva in weekend prin Facultate?
- Nu sefu`, n-a fost nimeni. Intreaba-l si pe Vasile. De noi, nimic nu trece. De ce ?
- Imi lipsesc niste acte din birou. Le studiam vineri cand am plecat in graba, azi nu mai sunt pe birou. Secretara inca n-a aparut, da' oricum nu cred ca le-a luat ea...
- Ea e sigur! Doar stii ca-i lunatica sefule. Ia foile de-a valma si dupa aceea uita de unde le-a luat!
- Foile astea erau albastre... N-avea ea treaba...

Actele nu le-a mai gasit. Secretara a zis ca ea n-are nicio vina si ar fi mai bine sa anuntam Politia, dar Decanul nu a fost de acord. Ar fi dat o imagine negativa Universitatii. Oricum, nici el nu stia prea bine ce erau foile disparute. Nu apucase inca sa descifreze sensul foilor. Trebuia sa fie vreo prostie, vreo gluma inventata de-un student.
In orice caz, sistemul se dovedise usor de pacalit, asa ca au adus camere noi, pe fiecare birou de profesor. Au bagat camere si la intrarile in WC. Mi-au mai montat cateva monitoare, ca sa-mi sporesc eu mica afacere cu "santajul".

*.*

In statia de autobuz, pe o banca, statea o bruneta cu un ghiozdan in spate. Ma asez langa ea si o intreb:
- Nu te supara, ce pot sa iau de aici pana in CUG?
- Audi-ul ala alb de peste strada... Eu vin cu urmatorul.

Ma urc firesc in masina indicata. Niciodata nu stiam unde ma duce, dar facea parte din protocol. Eram linistit pe mainile ei, ma iubea...

*.*

- Avem o problema: au inceput lucrarile la Palas, trebuie sa-i intarziem... MULT!
- Si ce facem ?
- Vorbeste cu Edi, el e omul nostru in primarie. Zi-i ca avem nevoie de 3 luni intarziere cel putin.

*.*

- Alo Edi? Opreste Palasul, ne trebuie 3 luni avans...